Nebun

Iata cat e de bine

pasarile nu mai canta

si dimineata aceasta e degeaba

la fel ca anii ce-au trecut

ma gandesc la tine, insa

nu mai simt nimic

ma gandesc cum eu nu sunt

nici fericit nici nefericit

si pana cand am sa traiesc

nu are mare importanta

ca daca sensul n-are sens

degeaba m-ai traiesc o viata.

Tu daca-ai veni acum

n-ar fi mare diferenta

ca deagostea s-a dus

am fi ca doua prajituri

seci fara crema sau esenta.

Si-asa, vezi tu, e foarte greu

si noua, la intreaga lume,

sa simta ce simteau candva,

atunci cand nu eram doar eu

erai si tu, erai iubita mea.

Eh las ca dulcele n-am sa-l mai gust

si simtul a uitat sa simta

de-acum am sa privesc in gol,

pe geamul clinicii

geamul acela de pe hol.

Be normal

Normalitatea

Ce este normalitatea in mintea unui barbat care a comis o crima?

sau cum se raporteaza normalitatea la fapta unei femei,

care si-a ucis copilul inainte de nastere?

ce legatura e intre normalitate si ei?

Am intalnit o statie de autobuz in mijlocul pustiei

plina de copii parasiti care asteptau in nestiinta, ceva.

m-am apropiat si am realizat ca ii cunosc, desigur doar in aparenta.

nu sunt ei din lumea mea .

Pe chipul lor se citea lipsa de intelegere de care sufera

Doar nu ma apucam eu un nebun sa le promit ca va fi bine

Eu care cunosc lumea din jurul meu

Si intr-un mod special, ma stiu pe mine.

Ciudat si plin de nesimtire m-am decis sa le ofer putina speranta.

Speranta nu era acolo intre prietenii ei ,

Mai sunt oameni care au nevoie de ea

oameni care spera ca o sa castige la loto toti banii lumii.

Le-am lasat tot ce aveam la mine

bani de bilete, bani de dulciuri.

Si am plecat inapoi in pustiul sufletului meu

Constient ca nu va trimite nimeni un autobuz

Care sa ii aduca aproape de ignoranta umana .

Ce era sa fac ? ...

Comoara

Am ochii plini de lacrimi, da nu vars,
Nu as varsa frumosul in nesiguranta,
Astept un brat sa ma cuprinda,
S-alunge frica mea.

Sa ma duca pe maluri de oceane,
Printre cascade si paruri cristaline
Toate sa fie simbol,
Al lacrimilor ce le-as varsa pentru tine.

Ma inchid in temnita durerii mele,
Las tacerea mai bine sa vorbeasca
Si daca o sa ma intrebe cineva ce fac,
Am sa imi pun o masca.

Nu-i comoara asta de pus in muzeu
Nu ii de pus niciunde la vedere
De s-ar fura vreodata din sufletul meu
Tu vei pleca, iar eu raman , dezamagit
In temnita-n durere.