marți, 15 decembrie 2009
sâmbătă, 5 decembrie 2009
Normalitatea
Ce este normalitatea in mintea unui barbat care a comis o crima?
sau cum se raporteaza normalitatea la fapta unei femei,
care si-a ucis copilul inainte de nastere?
ce legatura e intre normalitate si ei?
Am intalnit o statie de autobuz in mijlocul pustiei
plina de copii parasiti care asteptau in nestiinta, ceva.
m-am apropiat si am realizat ca ii cunosc, desigur doar in aparenta.
nu sunt ei din lumea mea .
Pe chipul lor se citea lipsa de intelegere de care sufera
Doar nu ma apucam eu un nebun sa le promit ca va fi bine
Eu care cunosc lumea din jurul meu
Si intr-un mod special, ma stiu pe mine.
Ciudat si plin de nesimtire m-am decis sa le ofer putina speranta.
Speranta nu era acolo intre prietenii ei ,
Mai sunt oameni care au nevoie de ea
oameni care spera ca o sa castige la loto toti banii lumii.
Le-am lasat tot ce aveam la mine
bani de bilete, bani de dulciuri.
Si am plecat inapoi in pustiul sufletului meu
Constient ca nu va trimite nimeni un autobuz
Care sa ii aduca aproape de ignoranta umana .
Ce era sa fac ? ...
marți, 22 septembrie 2009
Comoara
Am ochii plini de lacrimi, da nu vars,
Nu as varsa frumosul in nesiguranta,
Astept un brat sa ma cuprinda,
S-alunge frica mea.
Sa ma duca pe maluri de oceane,
Printre cascade si paruri cristaline
Toate sa fie simbol,
Al lacrimilor ce le-as varsa pentru tine.
Ma inchid in temnita durerii mele,
Las tacerea mai bine sa vorbeasca
Si daca o sa ma intrebe cineva ce fac,
Am sa imi pun o masca.
Nu-i comoara asta de pus in muzeu
Nu ii de pus niciunde la vedere
De s-ar fura vreodata din sufletul meu
Tu vei pleca, iar eu raman , dezamagit
In temnita-n durere.
Nu as varsa frumosul in nesiguranta,
Astept un brat sa ma cuprinda,
S-alunge frica mea.
Sa ma duca pe maluri de oceane,
Printre cascade si paruri cristaline
Toate sa fie simbol,
Al lacrimilor ce le-as varsa pentru tine.
Ma inchid in temnita durerii mele,
Las tacerea mai bine sa vorbeasca
Si daca o sa ma intrebe cineva ce fac,
Am sa imi pun o masca.
Nu-i comoara asta de pus in muzeu
Nu ii de pus niciunde la vedere
De s-ar fura vreodata din sufletul meu
Tu vei pleca, iar eu raman , dezamagit
In temnita-n durere.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)